''Marea tragedie nu e moartea, ci ceea ce moare in noi cand suntem inca vii.''  (Gary Busey)
''Cei morti ne lipsesc nu atat pentru absenta lor, cat pentru ceea ce - intre ei si noi - a ramas nespus.''  (Susanna Tamaro)
''Toti cei ce au fost la limita de a trece dincolo isi amintesc lumini radioase si de o totala absenta de suferinte.''  (Wayne W. Dyer)

            ''Ce aveti de dat? Amintindu-va mereu ca scopul vostru e de a da, de a iubi, de a ajuta dupa puterile voastre si independent de tipul de activitate pe care-o desfasurati, intrebarea este de o importanta fundamentala. Nu puteti da ceea ce nu aveti, nu e necesara o inteligenta particulara pentru a intelege acest simplu adevar. Daca nu aveti bani e evident ca nu puteti sa-i dati. Acelasi principiu e si in modul spiritual.

            Daca in voi nu exita dragoste, pace si armonie, e clar ca nu aveti de unde da.  (......)  Daca sunteti stapaniti de neliniste, de stres, de frica, de mânie si de o stare de tensiune, acestea vor fi totul ce veti putea da.  Le veti transmite in afara voastra si evident ca le veti vedea in jurul vostru.''

                              (Wayne W. Dyer)

Aceste ''perle'' le-am primit si eu pe messenger si mi-au placut atat de mult, incat m-am gandit ca ar fi pacat sa nu fie distribuite mai departe....doar, asa.....pentru a se lua aminte.....

Perle culese de la Academia Trupelor de Uscat – SIBIU 1992-1996

''Sa nu mai prind picior de student cu mainile in buzunare !''

''O mana criminala a dat cu piciorul in chiuveta.''

''Dati-mi o bara metalica din lemn.''

''Ce te uiti asa la mine ca la un bou ? Ce, ori nu-i asa ?''

''Am sa va tin cu ochii in soare pana la 12 noaptea.''

''Daca ti se intampla sa cazi de pe transportor ori mori ori ramai prost. Eu am cazut de 3 ori.''

''Fa-mi o lista cu el.''

''Cand plecati acasa sa nu uitati vreo bricheta aprinsa  in dulapuri.''

''Sa nu va dati jos din mersul trenurilor.''

''Va doare mana sa bateti 3 pasi de defilare ?''

''Impartiti suprafata in 3 jumatati egale.''

''Lipeste calcaiele pe langa corp.''

''Jumatate din batalion stia ca este adunare numai tu  nu.''

''Bai rahatilor, daca vin la voi va mananc !''

''Pentru a pregati o mancare buna, sunt de ajuns imaginatia, antrenamentul si ingredientele adecvate. Pentru construirea unei vieti senine in schimb, imaginatia putin iti ajuta, antrenamentul niciodata nu-i suficient si ingredientele adecvate sunt de negasit.’’

                                     (Sveva Casati Modignani)

Cum se numeste acest arbust ????

Spuneti-mi si mie, va rog, cum se numeste?

Antropologul polonez Boguslaw Pawlowski, a descoperit ca intr-o relatie de cuplu ideala, ar trebui sa se tina seama si de raportul inaltimilor intre parteneri, care ar trebui sa fie egal cu 1 – 1,09. Intr-un studiu, in 2004, Pawlowski a relevat, pentru fericirea conjugala, ca barbatul trebuie sa fie de 1,09 ori mai inalt decat partenera.

Sa zicem ca fata are 173cm x 1,09 atunci partenerul ei ar trebui sa aiba 188cm.

Atentie, tineri! Asta nu inseamnma ca nu trrebuie sa luati in considerare si alte aspecte ale partenerului! Cautati, in primul rand sa fiti prieten cu partenerul de viata. Pentru ca in viata asta tot inceputul are mirajul sau, care, mai devreme sau mai tarziu, va deveni obisnuinta. Si dupa ce acel miraj se va transforma in obisnuinta, sau pur si simplu va disparea, si intre parteneri nu a existat de la bun inceput acea prietenie puternica, si viata isi va arata si partile mai putin frumoase, si se vor ivi din cand in cand adevarate probleme care trebuie depasite, imi puteti spune cu ce se vor alege cei doi? Cu despartirea.

La ce ma refer cand spun prietenie in cuplu? La multe: un priten adevarat stie sa te asculte, cu un partener de viata care-ti este in primul rand prieten iti permiti sa vorbesti absolut orice, intre doi parteneri-prieteni exista o incredere deplina. Asta presupune ca ei deja se cunosc asa de bine incat nu le e frica de concurenta. De exemplu, ca si femeie, ai putea sa-i spui partenerului-prieten ca intr-o zi ai vazut si ai fost placut surprinsa de privirea cuiva care te admira, sau, in caz mai putin dorit, dar se mai intampla si din astea, ca ai fost abordata intr-un mod nu tocmai placut, si cand partenerul iti e si prieten automat iti va dezvalui din secretele comportamentului masculin pentru a te invata sa te protejezi pe viitor. Toate acestea sunt valabile si in sens invers, adica si barbatul sa-si poata permita sa povesteasca sotiei prin ce trece in decursul unei zile. Fugiti de persoanele geloase. In primul rand, gelozia este considerata o boala netratabila, si in al doilea rand se spune ca e lipsa increderii in celalalt.

Gelozia si lipsa de incredere duce la inhibarea partenerului si se ajunge automat la o lipsa de comunicare in acel cuplu. Ce poate fi mai rau decat lipsa comunicarii? Lipsa comunicarii duce la indifernta. Si cum bine se spune ca opusul dragostei, intr-o relatie, nu-i ura, ci indiferenta. 

In cazul in care sunteti soferi si ati incalcat o regula de circulatie, Allan Pease ne propune cateva strategii:

• iesiti voi primii din masina si apropiati-va de agentul de circulatie; nicidecum sa nu ramaneti in masina si doar sa dati geamul in jos (asta cu conditia sa nu fiti in USA, pentru ca acolo nu ai voie sa cobori din masina decat daca ti se cere);
• curbati-va usor spatele sa pareti mai mici decat el;
• luati o atitudine de supunere, admitand ca ati fost iresponsabili, ca si cum i-ati fi recunoscatori ca va prezentat greseala facuta (admitand ca si din greseli invata omul);
• cereti-i cu voce tremuratoare sa nu va amendeze. Daca sunteti femeie, si agentul de circulatie e barbat, zambiti-i mult, clipiti mai des si vorbiti-i cu un ton mai precipitat decat de obicei. Daca sunteti barbat, platiti amenda! :)

Totusi, mai degraba, aplicati conduita preventiva!

Eu personal am aplicat strategia si....am platit si amenda. Undeva, intr-un sat din judetul Bistrita Nasaud, depasisem viteza maxima legala, am fost oprita, pe moment am avut impresia ca mi-au functionat strategiile, eram bucuroasa ca nu ma pusese sa semnez nici un proces verbal, mi-a returnat actele, mi-a urat drum bun si sa am grija cum conduc cand trec muntii (venind spre Suceava)...Amenda m-a ajuns din urma prin posta...

''Iubirea e o lume de pasiuni si emotii, intalniri si abandonari, surprize si dureri, bucurie profunda si amaraciune imprevizibila. Dar e o lume care, la sfarsit, merita sa o explorezi, cu dorinta si entuziasm, pentru ca iubirea, in toate fatetele ei si miile de posibilitati, e ceea ce da sens vietii si o face demna de a fi traita. Mereu.''
                    (Dalila Di Lazzaro)

Un vechi proverb spune: RESPECTA CA SA FII RESPECTAT !

Ce inseamna sa respecti ?

Definitia din DEX:

RESPECTÁ vb. I. tr. 1. a avea respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ◊ a ține seama de; a nu neglija. 2. a nu se abate de la o lege, de la un principiu etc. II. refl. a-și păstra demnitatea. (< fr. respecter)

A SE RESPECTÁ mă respéct intranz. A ține la autoritatea sa. /<fr. Respecter

deci, cand spui ca respecti o persoana e ca si cum ai spune ca o iubesti, si cand iubesti intradevar pe cineva faci tot posibilul ca ea sa fie mandra de tine. Si, nu in ultimul rand, e o lege de la natura, daca te respecti pe tine insuti, automat ii respecti si pe cei din jurul tau. Respectandu-i tu pe ei, vei castiga, in mod automat, si tu respectul lor.

Faceti-va o lista cu cateva comportamentele pe care le-ati dori sa le aiba un coleg, o colega, un parinte, un prieten, o prietena fata de voi. Apoi incepeti sa le aplicati mai intai voi asupra lor. Si de ce sa nu incepeti chiar de azi, nu va costa absolut nimic. Incercati si astept parerile voastre.

            Se spune ca in viata asta ar trebui sa ai un scop binedefinit, un vis de urmat. ''Multi oameni nu ajung nicaieri pentru ca nu stiu unde vor sa ajunga'' Fabio Volo                

            Pentru a te simti realizat in viata trebuie sa-ti gasesti vocatia, adica acel ceva pe care sa-l faci cu mare placere, cu  asa o tragere de inima incat sa nu te plictiseasca niciodata, din contra, sa ai dorinta arzatoare, in  momentul cand  esti implicat in  altceva, sa termini in graba si sa incepi lucrul tau din nou. Cand pleci de la servici,si in drum spre casa iti dai seama ca deja iti e dor de ziua de maine sa te reantorci la munca ta, cand simti ca nu mergi la servici doar pentru bani, cand simti ca ai putea face acel ceva si chiar daca nu ai castiga nimic, atunci se spune ca ti-ai gasit vocatia, indiferent de esti un simplu angajat sau patron. Am intalnit persoane care mergeau la servici doar pentru ca aveau nevoie de acel salar, faceau munca bine si cu simt de raspundere dar niciodata nu erau multumiti de ei insasi, cand luau salarul spuneau: ''Imi vine sa-i arunc pe geam.''

            Cum se descopera vocatia? Dupa parerea mea, asta se descopera de mic copil, datoria noastra, a parintilor, e doar sa-i indrumam, sa le punem intrebari ajutatoare ca sa-si dea seama daca asta vor in viata. Si cand tu, ca parinte, ii prezinti partile urate mai mult, cele frumoase le vede el singur (pt ca la urma urmei de asta spune ca ''aia'' ar vrea sa faca el in viata, pt ca ii place ceea ce vede, sau mai bine zis vede doar ceea ce-i place, inca,la anii lui de copil) si  nu se sperie de acele parti si urate ale meserie, atunci ajuta-l sa faca ceea ce-i place; nu incerca sa-i schimbi ideile,doar din simplul motiv ca tie ti-ar placea sa faca altceva in viata. Lasa-l sa-si urmeze chemarea interioara, unde se impoticneste ajuta-l sa se regaseasca si sa mearga mai departe.

            Multi parinti fac greseala de a alege ei in locul copiilor. Bineanteles ca sunt multe criterii de analizat, dar in principal, ajutati-i sa se ghideze dupa ceea ce simt ca le place. Cei care mai aveti timp inca, adica vreau sa spun ca va sunt copiii inca mici, observati-le pasiunile in orele libere. De obicei copiii se joaca ''de-a .. ceva'', si acel ceva e ceea ce i-ar placea lui sa faca. 

            Parinti-incercati sa deveniti prieteni cu copiii vostri! Copii-incercati sa vi-i faceti prieteni pe parintii vostri!  Unii parinti se limiteaza doar la a fi parinti, adica se zbat doar sa le asigure casa, masa, si pe timp de iarna, caldura-n casa. Unii copii nu-si dau seama ca anumite comportari ii afecteaza in primul pe parinti. Copii, respecati-va parintii!

             Parinti, nu va fie teama sa aratati copiilor ca-i iubiti; ei au nevoie sa simta caldura parinteasca.  Doar daruindu-le iubire ii invatam, de fapt, sa daruiasca iubire.

''Parintele de acelasi sex are rolul de a ne invata sa iubim, sa ne iubim si sa daruim iubire. Parintele de sex opus ne invata sa ne lasam iubiti si sa primim iubire.''

                                   (Pera Novacovici)

            Cu ceva timp in urma mi-au fost adresate doua intrebari. Una, si cea mai recenta ''Ce ai face tu pentru a face lumea mai buna?'' si a doua, ceva mai veche, la care am raspuns doar evaziv si in treacat : ''Crezi ca e posibil ca un om sa se schimbe ?''

            Sunt doua intrebari ce ma zgandaresc de ceva timp, as vrea sa pot scrie exact asa cum imi zboara si gandurile. Dar ce folos, ca degetele nu se pot misca asa repede ca si gandurile, si ele, ca si viata, trec mai departe grabite, sar de la o idee la alta, si uite asa incepem viata cu o dorinta, si la sfarsit ne dam seama ca de fapt nu am avut doar una, ci o sumedenie. Cate din ele am fost in stare sa le indeplinim, cate nu..?!

            As vrea sa incep, totusi, cu raspunsul pentru cea dea doua intrebare; si nu stiu daca e intradevar un raspuns, i-as zice mai degraba, o parere personala. Asa cum am raspuns si atunci, raspund si acum: consider ca un om se poate schimba, insa are nevoie de multa putere interioara, de o vointa de fier.

            Fiecare si-a construit in timp un anumit fel de a fi, un anumit comportament, anumite obiceiuri, care mai devreme sau mai tarziu ajung sa ne domine. In momentul in care iti dai seama ca acele obiceiuri nu te duc pe un drum asa cum il visai tu cu ceva ani in urma, incepe marea batalie. Normal, obiceiurile deja au pus stapanire pe viata ta, si ca orice stapan, greu vor ceda locul. Si de fiecare data cand tu, de fapt, incerci, doar sa fii stapan pe propria-ti viata, ele se vor impotrivi, de multe ori, chiar vor reusi sa ne ingenuncheze, sa ne faca sa cadem cu fata in jos in ţărână, uneori prea uscata, alteori plina de umezeala, reusesc sa sape adanc in sufletul nostru, sa ne convinga ca  schimbarea e dureroasa. Culmea e ca pe cei slabi, chiar reusesc sa-i pacaleasca. Altii, isi iau cate un ajutor, cica pentru a le da mana, a-i ajuta sa se ridice din noroiul vietii. Apare, insa, o intrebare: ''Ce te faci, cand iti vei da seama ca, de fapt ai devenit dependent si de acea mână care te ridica din tină?'' Bine e de cei ce reusesc sa se ridice din acea ţărână cu propriile forte, precum renaste pasarea Phoenix din propria cenusa. Intradevar este calea cea mai dureroasa si mai anevoioasa, dar, o data ridicat, ridicat ramai. Se poate spune ca vei constientiza valoarea muncii tale, o vei pretui. Atunci cand te ridici tinandu-te de acea mana, chiar si ea invizibila, usor vei cadea din nou. Si daca nu vei avea destula putere de caracter, si de vei avea ghinionul sa cazi din nou, ce te faci, cine te mai ridica?!

            Daca de fiecare data am incerca sa fim mai buni pentru cei din jur si, in primul rand mai buni pentru noi insine (buni in toate sensurile posibile), am forma o lume mai buna; o lume formata din oameni mai buni nu poate sa fie decat mai buna.

''Va indragostiti pentru ca, de a se indragosti toti sunt capabili. Dar a iubi inseamna altceva. Cand iubesti o persoana poate sa fie si o faza de indragostire, dar nu se poate spune ca atunci cand esti indragostit iubesti intradevar cealalata persoana. A iubi intradevar o persoana inseamna sa te bucuri de fericirea lui, indiferent unde s-ar afla.  (....)

Pe persoanele care se iubesc nu poti decat sa le iubesti. E o lege de la natura.''

                               (Fabio Volo)

''Primul lucru ce tebuie sa-si ofere doua persoane care stau impreuna trebuie sa fie sentimentul de iubire fata de ei insusi. Daca nu te iubesti tu, de ce ar ttebui sa te iubesc eu? Si apoi, iubindu-te mai mult pe tine insuti se da o mare importanta persoanei cu care se decide de a impartasi o intimitate. Adica, de a avea o mare consideratie pentru persoana respectiva. Cine nu se iubeste se poate darui orisicui. Iubirea de sine e o punte necesara pentru a putea ajunge la celalat.''

                                                            (Fabio Volo)

''Când ţi se deschid mai multe drumuri şi nu şti pe care să-l alegi, nu merge pe unul la întâmplare, ci aşează-te şi aşteaptă. Respira cu increderea profunda cu care ai respirat in ziua in care ai venit pe lume, nu lasa nimic sa-ti distraga atentia, asteapta si asteapta din nou, ramai in liniste si asculta-ti inima. Si cand iti vorbeste, ridica-te si du-te unde ea te poarta.''

                      (Susanna Tamaro)

''Dupa mine, se poate intampla ca o persoana sa te iubeasca si tu sa nu-ti dai seama. Dar, cand una care te-a iubit inceteaza de a o mai face, e imposibil sa nu-ti dai seama.'' 

                                                                              (Susanna Tamoro)

''Batranetea e un loc unde traiesti din amintiri. De aceea, cand esti tanar, traieste creinduti-le frumoase..... Gandurile unui batran nu au viitor, ele pot sa mearga doar in urma.''      (Susanna Tamaro)

''Asteptandu-te la mai bine inseamna a te dedica trup si suflet proiectului propus... Natural, pentru  a astepta binele e important sa stii unde vrei sa ajungi in viata. Viziunile se pot infaptui, visele cele mai frumoase se pot adeveri, se poate ajunge unde se vrea, dar  cu conditia de a se sti care sunt adevaratele obiective. Atitudinea de  asteptare increzatoare trebuie sa aiba obiectivul foarte clar definit; milioane de persoane nu ajung nicaieri pentru ca, pur si simplu nu stiu unde vor sa ajunga, nu-si pun nici un scop clar, bine definit. Nu puteti sa va asteptati la mai bine daca gandurile voastre nu au o directie.... 

Pune-ti inima la cârmă: corpul o va urma!''

                                                                     (Norman Vicent Peale)

''Prima calitate a iubirii este forta. Dar pentru a fi tari trebuie sa ne iubim pe noi insine, pentru a ne iubi pe noi insine trebuie sa ne cunoastem in profunditate, sa stim totul despre noi, chiar si lucrurile cele mai ascunse si cele mai greu de acceptat.

                                                                                              (Susanna Tamaro)

''DACĂ VEŢI AVEA CREDINTĂ CÂT UN BOB DE MUŞTAR...

NIMIC NU VĂ VA FI IMPOSIBIL'' (Matei 17.20)

Care dintre noi nu a avut, măcar o dată in viată, o problemă ce i se părea că-i fără ieşire?!?

Nu cred că există cineva in lumea asta fără probleme. Singura diferenţă e cum privim aceste probleme, adică in mod pesimist sau optimist. În faţa unei probleme mari pesimistul zice mereu: ''Nu ştiu cum voi ieşi din aşa ceva'', pe când optimistul trage aer in piept şi cu incredere deplină în sine spune:''Cu ajutorul lui Dumnezeu voi trece şi peste asta'', şi cu siguranţă va trece.

Nu e un limbaj simbolic sau metaforic, nu e o fantezie, e un pur adevăr: credinţa adevarată va rezolva orice problemă; să simţi ȋntradevăr, să fii convins de vorbele tale, să-ţi doreşti cu toată fiinţa ta şi se va ȋntampla.

''Facă-se vouă după credinţa voastră'' (Matei 9.29), adică: la credinţă slabă-slabe rezultate, la credinţă mediocră-rezultate mediocre, la credinţă mare-rezultate mari. Şi in generozitatea lui Dumnezeu-omnipotent, credinţa mare e reprezentată doar cât mărimea unui bob de muştar, atât doar, şi veţi fi capabili să faceţi lucruri surprinzătoare în înfruntarea problemelor.

Pornind de la acest verset din Biblie o familie şi-a făcut o adevărată afacere prosperă.

Maurice si Mary Alice Flint, o familie cu doi copii, o familie în pragul disperării, fără bani, cu datorii, fără viitor, sau cel puţin lui Maurice i se părea că-i un viitor fără bune speranţe. Doar că, dupa predica de dminica depre credinta cat un bob de mustar, lui Maurice ii ramasese intiparita in minte ideea ca: cine are ''credinta macar cat un bob de mustar, nimic nu-i va fi imposibil''. Era disperat, gandul ii fugea doar la bobul de mustar. Intr-o seara se duse in bucatarie, unde sotia sa spala vasele si-i spuse: ''Ideea de credinta e usoara de aplicat duminica, in biserica, dar dupa aceea nu reusesc sa mi-o mentin vie. Slabeste in intensitate. Ma gandeam: daca as avea in permanenţă un bob de mustar in buzunar, as putea sa-l simt in momentul cand incep sa fiu şovăitor, si ma va ajuta sa-mi mentin credinta. Avem boabe din acelea, de mustar? Sau sunt doar lucuri scrise in Biblie? Se gasesc intradevar boabe de mustar?''

Ea rȃse si-i zise: ''Sunt cateva boabe chiar acolo, in acea cutiuta.'' Ii scosese unul si-l daduse. ''Dar, Maurice, nu-ti trebuie intradevar un bob de mustar'' zise Mary Alice ''mustarul e doar un simbol, un mod de a ilustra ideea.''

''De aceasta, nu sunt sigur'' zise el. ''Spune un bob de mustar, in Biblie, un bob de mustar vreau. S-ar putea ca mie sa-mi trebuiasca simbolul, pentru a avea credinta.''

Il privea in palma mainii si-si zise cu un aer mirat: ''Atata credinta ar trebui sa am, cat acest bobuleț neghiob?'' Apoi si l-a pus in buzunar, zicand: ''Imi va fi de ajuns sa-l ating cu degetele in timpul zilei si-mi va tine mintea treaza asupra acelei idei de credinta.'' Dar bobul era asa micut ca-l pierduse din buzunar; isi luase altul din cutiuţă dar il pierduse si pe acela. Intr-o zi, dupa al-n-lea bob de mustar pierdut din buzunar, ii veni o idee. De ce sa nu puna bobul de mustar intr-o bucatica de plastic? Acea bucatica de plastic ar fi putut-o tine in buzunar sau sa o agate de lantisorul ceasului, pentru a-i aminti mereu ca de ar fi avut ''credinta doar cat un bob de mustar, nimic

nu-i va fi imposibil''. Consultase un presupus expert in plastic, cum ar fi putut pune acel bob de mustar in plastic fara a se forma bule de aer. Presupusul expert i-a spus ca nu se putea face, din simplul motiv ca nu o mai facuse niciodata si nici nu avea motiv sa o faca. Maurice gandea ca era posibil, asa ca s-a pus pe lucru. A incercat saptamani intregi si pana la urma gasise o idee. Inventase o serie de bijuterii – coliere, agrafe, brelocuri, bratari- si in fiecare din acestea stralucea o sfera translucida inauntrul caruia era un bob de mustar insotit de un motto: O MICA AMINTIRE DE BOBUL DE MUSTAR. Pe fiecare eticheta mai scria si cum trebuia folosita bijuteria, ca bobul de mustar ar fi amintit celui ce va purta bijuteria ca, ''daca e credintă, nimic nu-i imposibil''. Bijuteriile se vandusera ca painea calda. Ziarele au inceput sa scrie despre inventia lui, iar Maurice facea faţă cu greu cererii mari de bijuterii.

Maurice si Mary Alice Flint au ajuns sa aiba o fabrica de bijuterii.

Curios, nu? Un falit merge in biserica, asculta o predica despre un bob de mustar, si-si creaza o mare afacere.

Deci, credinta face totul posibil. Si ceea ce nu trebuie sa se piarda niciodata e credinta in noi insine, credinta in propriile noastre puteri. O zicala din popor mai zice: ''Ochii sperie, mainile bucura'', adica incepe a lucra la proiectul tau care ti se pare, pentru inceput extrem de dificil, si ai sa vezi, ca pe parcurs ai sa-ti dai seama ca te-ai speriat degeaba.

Si tot in cartea lui Norman Vincent Peale, unde am gasit si aceasta poveste adevarata, mai este un indemn: ''Asteptati-va la mai bine si va veni''

''A fi vii, a ne simti vii, inseamna in primul rand a rupe lanturile inertiei, a obisnuintelor comode, a plictiselii, a monotoniei repetitive; inseamna a avea un proiect in inima si a ne forta sa-l realizam, construindu-ne zi dupa zi, devenind ceea ce putem sa fim, raspunzand pozitiv vietii.

Nicidata nu-i prea tarziu: oricare ar fi varsta noastra, daca credem cu adevarat, daca avem incredere in noi insine, vom simti cum vor veni forte miraculoase si energii care ne vor consimtii de a invinge oricare dificultate, de a depasi orice obstacol.''

                                                                                                     (Aurelio Penna)

·      INDEMN LA LUPTÃ

                  de Radu Gyr

Nu dor nici luptele pierdute,

nici ranile din piept nu dor,

cum dor acele brate slute

care sa lupte nu mai vor.

Cat inima in piept iti canta

ce’nseamna’n lupta-un brat rapus ?

Ce-ti pasa’n colb de-o spada franta

cand te ridici cu’n steag, mai sus ?

Infrant nu esti atunci cand sangeri,

nici ochii cand in lacrimi ti-s.

Adevaratele infrangeri,

sunt renuntarile la vis.